În cartea “Brain Sense”, în 2009, Faith Brynie spunea pentru prima dată povestea lui Tim, un geniu excentric în electronică, care era afectat de tinitus. Ca majoritatea celor 50 de milioane de americani care se plâng de un zgomot enervant în urechi, Tim suferea şi el.
Autoarea cărţii a detaliat povestea despre terapia prin muzică, într-un articol publicat în psychologytoday.com .
Aşa cum deja am aflat de la colaboratorii noştri, medicii de la Clinica Nova Explorări ORL Cluj, Tinitusul sau acufena (termen englez sau francez) este mai mult decât un simptom supărător; poate induce depresia, anxietatea, insomnia și alte disfuncţii.
Persoanele care suferă de tinitus aud un sunet în urechi sau în cap, care nu provine dintr-o sursă externă. Sunetul diferă în funcţie de cauză, iar intensitatea lui variază cu excitabilitatea şi pragurile cerebrale ale fiecărui pacient, fiind influenţată de terenul anxios al fiecăruia. Este adesea descris ca un zgomot alb « de motor », fâşâit de «oală sub presiune», cântec de greier, fluierat sau bâzâit. Pot fi mai multe zgomote, suprapuse: un zgomot de fond permanent şi alt zgomot suprapus, intermitent. Sunetele de tinitus pot fi auzite într-o ureche, în ambele urechi în mod egal, în cap, în regiunea cervicală sau doar într-o ureche.
Cauzele acufenelor sunt multiple, putând fi de cauză vasculară, cervicală sau otologică. Rolul nostru, ca ORL-isti este de a face măsurători de ureche medie şi internă pentru a stabili dacă aceste zgomote aparţin urechii. Sunt necesare măsuratori de timpan şi de reflexe stapediene (impedansmetrii) pentru a diagnostica o eventuală boală otosclerotică- boală operabilă sau otite seroase cronice ce pot fi rezolvate simplu, cu tratament sau cu o puncţie transtimpanică. Aici se poate diagnostica şi o formaţiune tumorală, la acest nivel, glomusul de jugulară.
Acesta se manifestă cu un zgomot pulsator permanent, unilateral (în urechea afectată), fiind o tumoră vasculară ce erodează osul timpanal şi ajunge în urechea medie. Nervul auditiv este normal, timpanul pulsează şi poate fi albăstrui. Urmează testarea cohleei, măsurători de celule ciliate externe, celulele receptoare prin teste specifice, de otoemisiuni, teste de audiometrie (audiograme tonală şi vocală) ce măsoară acuitatea auditivă a nervului şi inteligibilitatea cuvintelor (funcţia corticală).
Se fac măsuratori ale presiunii endolimfatice ale urechii interne, ce poate indentifica prezenta unui hidrops enfolimfatic/ stadiu incipient al unei boli de tip Meniere.
Identificarea leziunii permite un tratament precis, etiologic, o urmărire a evolutivităţii, practic, un diagnostic corect. Pentru hipoacuziile senzoriale şi neutosenzoriale se practică acufenometria (măsurarea exactă a zgomotului), atât ca frecvenţă, cât şi ca intensitate, cu posibilitatea tratamentului prin mascare cu zgomot alb perilezional.
De asemenea, se încearcă protezare auditivă cu mascarea acufenei, procedeu ce necesită un reglaj de mare fineţe, de către audiologi sau audioprotezişti bine antrenaţi.
Dacă toate aceste teste sunt normale, acufena trebuie reconsiderată, făcându-se teste imagistice speciale (angioRMN cervical, cerebral).
Poate să nu fie o problemă a urechii, iar în multe dintre cazuri problema se află în creier în regiune numită cortexul auditiv. Încă din 2010, cercetătorii de la spitalul Henry Ford au folosit magnetoencefalografia (MEG) pentru a compara activitatea creierului la 17 pacienți cu tinitus și 10 pacienți fără tinitus. (Faith Brynie)
Rezultatele cercetării au demonstrat că pacienții cu tinitus care au auzit ţiuitulîntr-o ureche au avut o activitate a creierului crescută în cortexul auditiv de pe locul opus al creierului (adică tinitusul urechii stângi este asociat cu o activitate crescută în cortexul auditiv drept și invers). La pacienții care auzeau sunete în ambele urechi s-a găsit activitate intensă în cortexul auditiv de pe ambele părți ale creierului.
Există şi sunt folosite mai multe tipuri de tratament pentru tinitus, dar, până în prezent, nimeni nu a venit cu un “vindecător” definitiv. În primăvara lui 2010, câţiva cercetători germani au raportat un fel de terapie muzicală care s-ar putea aplica- muzica clasica, muzica ambientala, susur de ape, de mare.
Christo Pantev și echipa sa de la Universitatea din Muenster au analizat muzica preferată a fiecărui pacient și au scos din aceasta frecvențele audio care corespundeau tinitusului individual. Cu alte cuvinte, această așa-numită muzică “notată” nu conținea energie în intervalul de frecvență care înconjura frecvența individuală a tinitusului.
După un an de ascultare a melodiilor preferate ale lor, subiecții de testare au raportat o scădere semnificativă a intensității soneriei urechii, comparativ cu un grup de pacienți cu tinitus care au fost expuşi la muzică nemodificată. În plus, scanările cerebrale au evidențiat o activitate redusă în cortexul auditiv corespunzător frecvenței de tinitus.
Amănunte despre terapia cu muzică găsiţi AICI
Faith Brynie, Ph.D., este autoarea a 25 de cărți despre știință și sănătate, inclusiv Brain Sense: Știința simțurilor și modul în care procesăm lumea în jurul nostru (Amacom 2009) și 101 întrebări pe care creierul dvs. le-a pus de la sine însă nu a putut răspunde … Până acum (ediția revizuită, Cărțile din secolul XXI, 2008). Ea scrie în mod regulat articole de știință și sănătate pentru mai multe site-uri și reviste științifice. Are o diplomă de doctorat de la Universitatea din Colorado. De-a lungul carierei sale, a lucrat ca om de știință de laborator, tehnician medical, profesor și profesor universitar.
Şi, căutând mai departe, am ajuns la un alt articol publicat în 2015, care vorbeşte despre vindecarea tinitusului cu ajutorul unui aplicatii de muzică. Suntiştii Frank Rothkamm și Jörg Land, co-fondatori al firmei de sonorizare Sonormed din Hamburg au creat aplicația numită Tinnitracks pentru tratamentul tinitusului, care, la începutul lui 2015, a câștigat Premiul Fondatorilor la Festivalul de muzică şi tehnologie South By South West (SXSW). În aceeași lună, Rothkamm și-a lansat propria terapie de tinitus, foarte personalizată, ca o compoziție algoritmică de 24 de ore.
Ceea ce facem la Sonormed cu aplicația noastră Tinnitracks este proiectat pentru tinitus tonal, unde puteți trata frecvența specifică a tinitusului dumneavoastră. Știm din statisticile medicale emise de companiile de asigurări de sănătate că marea majoritatea persoanelor diagnosticate cu tinitus suferă de tinitus tonal. Acesta este grupul de persoane cărora le putem oferi ameliorări. În urma studiilor efectuate de noi, am concluzionat că baza acestei abordări de tratament prin muzică este cunoaşterea frecvenței exactă a tonului individual de tinitus, iar tratamentul trebuie ajustat la ea. Este practic un efect de contrast indus prin filtrarea frecvenței tinitusului de la muzica sau sunetul pe care îl ascultați. Acest efect de contrast este extrem de precis si determina celulele nervoase sa se reconecteze si sa se adapteze. Nu fiecare piesă de muzică sau sunet este potrivită pentru tratament. De exemplu, muzica clasică poate fi dificilă. Nu spunem că am găsit un remediu; am găsit un tratament pentru a reduce volumul tonului de tinitus. (Frank Rothkamm)
Noi, ne-am documentat şi am găsit posibile soluţii la problemele suferinzilor de tinitus. La Clinica Nova Explorări ORL din Cluj-Napoca şi din Bucureşti găsiţi aparatură performantă pentru testarea afecţiunilor urechii interne. Pentru Cluj, vă puteţi programa la Clinica Nova Explorări ORL aflată la demisolul Spitalului de Recuperare, pe strada Viilor 46-50, la telefon 0364.881.531, 0771.419.766. Puteţi folosi şi trimitere din partea medicului de familie. Clinica are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.


