Vertij paroxistic poziţional benign asociat hipovitaminozei D – Caz clinic
Pacienta V.S., în vârstă de 56 de ani, se prezintă în Clinica Nova Explorări ORL București pentru episoade repetitive de vertij rotator cu caracter pozițional, în special în decubit lateral stâng și la extensia capului, fără o cauză aparentă, cu durată scurtă (câteva secunde) însoțită de greață fără tulburări de echilibru și fără acuze auditive. Simptomatologia a debutat cu două săptămâni înainte de acest control. În urmă cu o săptămână pacienta a fost internată într-o secție de neurologie unde a efectuat un CT cerebral care a relevat un aspect normal, excluzând astfel o leziune cerebrală.
Examen clinic ORL
La examenul otomicroscopic: conducte auditive externe libere bilateral și aspect normal al membranelor timpanice bilaterale. A fost efectuat bilanțul audiologic care a cuprins audiograma tonală (auz normal bilateral),
impedansmetrie (timpanogramă tip A bilateral cu reflexe stapediene prezente bilateral) și otoemisiuni acustice
(prezente bilateral).
Bilanțul vestibular a început cu videonistagmografia care a relevat nistagmus spontan absent, manevra Roll (pentru canalul semicircular orizontal) negativă, iar la manevra Dix-Hallpike (canal semicircular posterior) a fost observat un nistagmus rotator stâng geotropic însoțit de senzație de vertij și greață. Posturografia dinamică computerizată nu a relevat deficit somestezic, vizual și vestibular.
În urma acestor investigații a fost stabilit diagnosticul de Vertij paroxistic pozițional benign de canal semicircular posterior stâng, având drept mecanism fiziopatologic canalolitiaza.
La Clinica Nova Explorări ORL Bucureşti a fost efectuată manevra de repoziționare manuală Epley pentru canalul semicircular posterior stâng, pacienta având ulterior o evoluție favorabilă, cu scăderea semnificativă în intensitate a vertijului pozițional imediat după manevră.
După 3 săptămâni pacienta s-a prezentat la control, iar din anamneză reținem o evoluție favorabilă aproximativ o săptămână, fără vertij rotator, fără greață urmată de reapariția simptomatologiei, intensitatea crizelor fiind asemănătoare cu cea de la debut.
De această dată a fost efectuată o repoziție mecanică cu ajutorul scaunului TRV (repoziție Semont de canal semicircular posterior stâng).
Pacientei i-au fost recomandate reguli pentru urechea stângă, exerciții la domiciliu și dozare serică vitamina D (25-OH).
Rezultatul dozării serice a vitaminei D (25-OH) a fost de 8,80 ng/ml, diagnosticul final fiind vertij paroxistic pozițional benign recidivant asociat hipovitaminozei D.
Recomandările finale au fost consultul endocrinologic, administrare pe cale orală de vitamina D 4000 UI/zi timp de 6 luni și manevre de repoziționare otolitică la nevoie.
După 6 luni pacienta prezenta evoluție favorabilă cu scăderea semnificativă a vertijului pozițional după
manevrele de repoziționare și administrarea de vitamina D.
Concluzii:
• Marea majoritate a cazurilor de VPPB sunt cauzate de afectarea canalului semicircular posterior;
• Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de vertij;
• Tratamentul NU este unul medicamentos, iar la noi în clinică în peste 95% dintre cazuri este suficientă
o singură manevră de repoziționare pentru vindecare.
• Rata de recidivă la pacienții cu hipovitaminoza D cărora le-a fost administrată vitamina D a fost mult
scăzută.
Dr. Monica Spânu, medic primar ORL