Clinica Nova | Obstrucţia nazală. Nasul înfundat

Nasul filtrează, umidifică, încălzeşte aerul pe care îl respirăm.

Rolul de filtrare este foarte important. Nasul reţine praful, alergenii (polenuri, mucegaiuri, acarieni, microorganisme) virusurile, bacteriile, diferite particole (scame), în funcţie de mediul în care trăim. De aceea, mulţi dintre noi observăm că în vârful munţilor, în păduri sau la malul mării ne simţim bine şi avem senzaţia de respiraţie nazală satisfăcătoare.

Un nas ideal are sept median, fără deviaţii marcate care să obstrueze complet sau aproape complet, nara. Însă, sunt foarte rare cazurile în care oamenii au două nări perfect egale, largi. Majoritatea dintre noi avem grade diverse de deviaţie de sept nazal, non-obstruante care nu necesită operaţie şi repoziţie. Obstrucţia completă a unei nări, repetate sinuzite uni sau bilateral, polipozele nazale sunt cauzele unei indicaţii de operaţie a deviaţiei de sept nazal. O deviaţie de sept nazal nu dă nas înfundat seara, nu dă secreţii posterioare şi, în general, nu dă dureri de cap.

Daca mucoasa nasului devine sensibilă la anumiţi alergeni, apare rinita alergică la acarieni sau polenuri, mucegaiuri, epiteliu de caine sau pisica sau altele (nu părul, în sine, al animalului este cel care produce alergia, ci pielea, mătreaţa). În aceste cazuri, mucoasa nasului se inflamează, se umflă, apare o secreţie alba filantă (“ca apa”). Iniţial doar mucoasa nasului este afectată, apoi şi cea a sinusurilor, a faringelui, laringelui, ajungând până la mucoasa traheo-bronşică. De aceea, o simplă rinită alergică poate să se complice cu dureri de cap (reacţie sinusală), cu tuse până la sufocare (reacţie traheo bronşitică), sinuzite cronice, polipoze nazale şi astm bronşic.

Patologia alergică poate să debuteze în copilărie, mai ales la cei cu deficienţe de imunitate locală, cu teren genetic (familii de alergici sau care stau în mediu alergogen prelungit). Alergiia poate apărea si la adult, mai ales după ce acesta a stat mult timp într-un mediu cu polenuri (s-a mutat lângă un camp cu buruieni), mucegaiuri (cei ce lucrează în domeniul arhivelor sau în aer condiţionat) sau în medii toxice (vapori de substanţe chimice, scame) ce alterează mucoasa nazală şi o sensibilizează la diverşi alergeni.

Diagnosticul de alergie este pus de un medic ORL, care trebuie să vizualizeze mucoasa nasului, cu caracteristicile clasice de alergie, să observe culoarea roz violacee, edemul acesteia, secreţiile albe, să indice efectuarea de teste alergologice, fie cutanate, fie sangvine.

De asemenea, ORL-istul trebuie să stabilească apariţia posibilelor complicaţii – polipoze, sinuzite adiacente, sa indice si o spirometrie in cazul unei tuse rebele, ce poate fi debutul unui astm bronsic.

Nasul filtrează şi agenţi patogeni ca virusuri şi bacterii. Rinitele virale dau obstrucţie nazală pe o perioadă de câteva zile, fără secreţii purulente, fără o febră mare, fără dureri de cap. De aceea, tratamentul cu ceaiuri calde, inhalaţii, aburi calzi (“a la bunica”), paracetamolul sau alte antiinflamatorii simple ce se pot cumpăra direct din farmacie, spălăturile nazale şi orice fel de picături dezobstruante nazale pentru 3-5 zile, pot determina vindecarea rapidă, în maximum o săptămână.

Un nas alergic care ia un virus se vindeca mai greu, dat fiind reactivitatea exagerată, obstrucţia mare şi lungă a mucoasei nazale.

Nasul nu este un organ steril. Cum ferim copiii mici de infecţiile nazale, în colectivitate?

Există o floră bacteriană saprofită, comună, care nu dă simptomatologie şi peste care apar suprainfecţii cu bacterii din mediul înconjurator. Cei mai afectati sunt copii din colectivităţi, unde sunt frecvent infecţii cu streptococ beta hemolitic, stafilococ MRSA/MSSA, în funcţie de sensibilitatea la antibiotice, streptococul pneumonie, Hemophilus influenza, Serattia, Moraxella, meningococi, etc.

Într-o încăpere cu 20 de feluri de mucozităţi şi tuse este practic imposibil să nu se infecteze şi copilul dumneavostră, aparent sănătos. Igiena nazală este obligatoriu sa fie efectuată de dumneavoastră, înainte, acasă, măcar de 3 ori/zi dimineaţa la trezire, imediat după ce am luat copilul de la grădiniţă/ creşă şi seara la culcare.

Spălăturile nazale de la vârstă fragedă, inclusiv la nou născut şi sugar, sunt benefice. Acestea duc la scăderea cantităţii de bacterii, virusuri şi particole de pe mucoasa nazală şi înlătură secreţia excesivă a nasului, care obstruează calea respiratorie. Majoritatea copiilor mici nu ştiu să sufle nasul. Acest lucru trebuie făcut puternic, nară cu nară.

Exudatul nazal din secreţii este important, mai ales când secreţiile sunt mucopurulente, recidivante, de mai multe zile, arătându- ne prezenţa exactă a bacteriei. Antibiograma adiacentă analizei ne orientează către un tratament foarte exact, ţintit.

Esentială este realizarea exudatului nazal, la un laborator care cumpără medii pentru cât mai mulţi bacilli, nu doar streptococ şi stafilococ.

Astfel, este important să-i învăţăm pe copiii noştri să sufle nasul corect, cât mai devreme, la un an, un an şi jumătate. Aspirarea secreţiilor este obligatorie la nou născut, sugar şi copilul mic, pentru eliminarea secreţiilor excesive, în caz de răceli, nu permanent. Dar, pe măsură ce copilul creşte, acest aspirator nu mai este în totalitate efficient pentru că pot rămâne secreţii posterioare, “în spatele nasului”, ce coboară pe gât, spre bronşii şi spre urechi, dând frecvent otite la copiii mici.

În aceste condiţii, spălăturile nazale cu copilul culcat pe spate, care înghite secreţiile posterioare este o soluţie eficientă de curăţare nazofaringiană, de reducere a puseelor de tuse şi a otitelor recidivante.

Nu trebuie să punem la somn copilul plin de secreţii nazale, fiindcă acestea vor migra, peste noapte, în gât şi în urechi!

Nasul uscat şi infecţiile periculoase ale mucoasei nazale

Există “portaj nazal bacterian” de stafilococ-foarte frecvent, dar şi de alte bacterii. În aceste cazuri, în care pot urma meningite, scarlatină etc., obligatoriu trebuie sterilizat meningococul, streptococul betahemolitic cu antibiotic specific, sub prescripţie medicală.

Pneumococul este şi el periculos, dând pneumonii, meningite grave, otite recidivante mai ales dacă este o tulpină multirezistentă la antibiotice. Ne ajută foarte mult antibiograma secreţiilor nazale sau faringiene, necesitând tratament antibiotic general intensiv.

Portajul nazal stafilococic se trateaza în condiţiile în care avem simptomatologie: secreţii, tuse, otită, obstrucţie nazală etc. Dacă este asimptomatică, nu se tratează cu antibiotic pe cale generală, pe gură sau injectabil. Este suficient lavaj nazal cu sau fără tratament local nazal cu picături sau creme.

Rinita crustoasă, denumită astfel din cauza numeroaselor cruste ce ne deranjează, pe care mulţi încercăm să le eliminăm cu spălături nazale, este foarte frecventă în cazul unui portaj bacterian cronic, cel mai frecvent stafilococic. Exudatul nazal din cruste şi tratamentul local rezolvă destul de simplu problema, însă caracterul recidivant necesită investigaţii suplimentare (examene fibroscopice, CT-uri, teste alergologice, investigarea gastro- enterologică).

Nasul uscat apare frecvent în cazul camerelor mici, supraîncălzite, în sezon de iarnă sau în atmosferă uscată (camere neventilabile natural), dar şi în cazul portajului nazal bacterian şi al refluxului gastro – esofagian.

Unii avem reflux al secreţiilor gastrice, asociat cu gastrită, ulcer (ce poate fi evidenţiat prin endoscopie digestivă superioară), alţii au doar regurgităţi aeriene (“râgâieli”), iar la alţii este vorba doar de un pH acid în esofag şi necesită o investigaţie specială denumită pH- metrie esofagiană.

Aburul acid din stomac, acidul clorhidric, poate ajunge în esofag, laringe şi faringe, prin deschiderea exagerată, patologică a sfincterului superior al stomacului (cardia), dând usturimi, senzaţie de nod în gât, răguşeală, nas uscat şi rinoree posterioară cronică (mucozităţi în fundul nasului ce coboară pe gat, în jos).

În aceste cazuri, tratamentul antiacid şi consultul gastroenterologic amănunţit rezolvă situaţia. Mai sunt necesare o alimentaţie alcalină, o poziţie corectă postprandială (după masă să nu ne culcăm imediat) şi eliminarea diverşilor factori stresanţi care ne dau frecvent hiperaciditate gastrică. În aceste cazuri, nu este indicat lavajul nazal cu apă sărată, ser fiziologic sau alte ape marine, deoarece acestea irită mucoasa. Apa calduţă bicarbonatată, ca spălătură nazală, dar şi gargara cu uleiuri calmante ajută la refacerea mucoasei, în aproximativ 10-14 zile.

Câte zile utilizăm picături de pus în nas? Ce picături avem voie să punem în mod curent?

Sunt două întrebări frecvente, cu un răspuns simplu. Când suntem răciţi şi nu putem respira, ne curaţăm nasul şi putem utiliza orice fel de picături care ne desfundă nasul, cu condiţia să nu exagerăm, să riscăm o iritare a mucoasei şi să ne oprim din utilizat, după 5, maximum 7 zile. Dacă nu reuşim să rezolvăm situaţia, rămânem cu obstrucţie nazală cronică, cu senzaţia de lipsă de aer. Din păcate, unii dintre noi ne obişnuim aşa şi nu mai ştim cum e să respirăm corect.

Vă sfătuim să ne vizitaţi, să aveţi un consult ORL corect, complet, pentru a evita patologii cronice, recidivante.

Rinita cronică recidivantă, cu dependenţa de picături decongestionante necesită investigaţii amanunţite pentru a descoperi cauza etiologică, altfel va recidiva. Asta înseamnă fibroscopie nazofaringiană, CT-uri, teste alergologice, eventual pH metrie esofagofaringiană etc. Tratamentul este al cauzei şi poate ajunge până la cauterizarea mucoasei excesive ce se lipeşte de septul nazal şi obstrucţionează complet şi permanent fosele nazale.

Turbinectomia nazala cu radiofrecventa Ellman o utilizăm de peste 11 ani. Se efectuează cu anestezie locală, durează puţin (10-15 minute), se efectuează în ambulatoriu (fără internare) şi permite o rezolvare rapidă, uşoară şi elegantă a obstrucţiei nazale şi a dependenţei de picături.

Dr. Ioana Vodă, medic primar ORL