Vertij paroxistic poziţional benign asociat hipovitaminozei D – Caz clinic
Caz clinic: Areflexie vestibulară post Covid cu pierderea funcţiei urechilor interne, a echibrului şi stabilităţii, însă cu auzul păstrat.
Pacientul în vârstă de 44 ani se prezintă, la Clinica Nova Explorări ORL, Cluj-Napoca, în urmă cu aproximativ 7 luni, cu stări de vertij şi ameţeală care durează câteva secunde. Aceste stări apar predominant la rotire, culcare şi ridicarea din pat.
De asemenea, de câteva ori pe săptămână, prezintă cefalee occipitală şi frontală asociată cu stare de dezechilibru şi instabilitate.
Toate aceastea vin pe fondul unei perioade de stres major şi oboseală marcate cu ritm de somn şi alimentaţie total dezechilibrate, cu un consum mare de cafeină şi Cola.
În urma testelor efectuate, se pune diagnosticul de migrenă vestibulară cu vertij poziţioal paroxistic benign, cu afectare multicanalară asociat. Se practică repoziţie tip Epley de canal semicircular posterior şi Lempert de canal semicircular orizontal ureche dreaptă şi se recomandă schimbarea stilului de viaţă, regim alimentar, exerciţii de reeducare vestibulară şi fizice regulate, precum şi tratament antiinflamator cortizonic şi trofic vitaminic.
Evolutia este favorabilă. Dispar crizele de vertij din pat, episoadele de cefalee cu dezechilibru devin tot mai rare şi de intensitate scăzută, astfel pacientul nu revine la control.
Patru luni mai târziu, pacientul face COVID, în urma infecţiei cu virusul Sars-Cov2, o formă uşoară, cu anosmie şi subfebrilităţi, pentru câteva zile. Episoadele de migrenă şi ameţeală dispar complet, în schimb, în locul lor se instaleză o stare de dezechilibru şi instabilitate generală, total diferită faţă de ceea ce experimentase în trecut.
Această starea apare la mobilizare, mers şi dispare complet în pat sau în stare de repaus.
Medicul ORL-ist din teritoriu, la care se prezintă de urgenţă, îi prescrie o doză crescută de betahistină, tratament fără nici un efect, ba chiar cu o uşoară accentuare a simptomatologiei.
Din pacate, pacientul revine la control, la Clinica Nova Explorări ORL Cluj, după aproximativ 3 luni de la instalarea infecţiei şi debutul noilor simptome.
La clinică, găsim pe platforma dinamică computerizată, o funcţie vestibulară scăzută, cu un efort crescut pe planul instabil, mai ales la anularea fixării vizuale şi stimulare optocinetică. La scaunul rotator identificăm areflexia bilaterală, iar la videonistagmoscopie, un nistagmus apogeotrop pe canalele semicirculare orizontale, pe care nu-l simte şi care nu se epuizează.
Simptomele s-au modificat pentru că areflexia bilaterala a „anulat” crizele de tip otolitic pe care pacientul nu le mai simte, instaurandu-se starea de dezechilibru şi instabilitate marcată.
Se începe reeducarea vestibulară cu echipa de kinetoterapeuţi. Se recomandă menţinerea regimului ingieno-dietetic pe care pacientul îl abandonase parţial şi tratament trofic vitaminic şi vasodilatator periferic.
Urmează ca pacientul să efectueze şi un RMN cerebral şi să urmărim, îndeaproape, procesul de recuperare.
Se cunoaşte predilecţia spre afectarea neuronală a virusului, însă datele din literatura de specialitate sunt destul de sărace, momentan, cu privire la afectarea vestibulară. De asemenea, evaluarea pacientului la 3 luni de la infecţie, nu ne poate oferi informaţii de cauzalitate directă între infecţia cu Sars-Cov2 şi areflexia bilaterală vestibulară.
Vă vom ţine la curent cu evoluţia acestui caz.
Să nu uităm că cea mai frecventă areflexie vestibulară este cea medicamentoasă, ototoxică.
Dr. Diana Coman, medic ORL, Clinica Nova Explorări ORL Cluj-Napoca
About the author
Related posts
