Aproximativ 50% dintre bărbaţi şi 30% dintre femei sforăie.

[vc_row][vc_column width=”1/1″][vc_column_text]În timp, ronhopatia afectează grav inima. Iată ce ai de făcut, pentru a evita riscul!

Aproximativ 50% dintre bărbaţi şi 30% dintre femei sforăie. De regulă, ei  îşi fac probleme pentru că deranjează celelalte persoane din casă. Dar, ar trebui să-şi facă griji, întâi de toate, pentru propria sănătate. Fiindcă ronhopatia (aşa cum este numit, ştiinţific, sforăitul)reprezintă un factor serios de risc în declanşarea bolilor cardiovasculare. Dr. Ioana Alexandra Vodă, medic primar ORL, ne spune care sunt cauzele acestei tulburări respiratorii din timpul somnului şi ce soluţii avem la îndemână, pentru a scăpa de această problemă atât de sonoră.  

Gabriela Boceanu   

Cele mai frecvente cauze

Sforăitul este rezultatul unor afecţiuni respiratorii netratate –  deviaţie de sept nazal, rinite, rinosinuzite cronice, hipertrofia amigdalelor palatine sau a bazei limbii, hipertrofia luetei(omuşor  foarte lung), asociate cu creştere excesivă în greutate, acumularea de ţesut grăsos la nivelul gâtului şi al structurilor sale. Rezultatul acestui mix: aerul trece tot mai greu prin căile respiratorii şi le face să vibreze mult mai mult decât ar fi normal.

Apneea în somn – ”sursa” diabetului zaharat

Netratată, ronhopatia poate evolua până la forma cea mai gravă: sindromul de apnee obstructivă în timpul somnului. Adică? Acele pauze de respiraţie, în timpul somnului, care durează mai mult de 10 secunde (cauza: limba şi vălul palatin basculează pe spate şi nu mai lasă aerul să treacă prin căile respiratorii aeriene). Apneea fragmentează somnul (specialişti vorbesc despre ”microtrezire”), iar consecinţele acestui fapt sunt multe şi periculoase:  obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat şi hiperlipidemie, hipersomnolenţă diurnă (eşti ”adormit” toată ziua) şi tulburări neuropsihice. În cazuri extreme, se poate produce chiar moartea subită. Care este mecanismul? Prin lipsa expirului o perioada mai lunga creste concentratia de CO2 din sange si scade concentratia de O2, cu o intoxicatie a centrilor expiratori centrali, dereglarea acestora de catre CO2 si hipooxigenare a intregului organism- lipsa de concentrare, somnolenta, tulburari ischemice ale miocardului- muschiului inimii,etc.

Ce trebuie sa faceti ?- un consult ORL si unul pneumologic- somnologic.

Consultul ORL consta in vizualizare prin fibroscopie a nasului, gatului, pana la nivelul corzilor vocale, pentru a investiga toti factorii posibili obstructive si descrierea acestora, stabilind prioritatile fiecaruia.

Consultul somnologic efectuat frecvent de pneumologul specializat in acest domeniu consta intr-unul din teste efectuate noaptea-polisomnografie (cand dormiti in spital atasat de o aparatura ce inregistreaza pe timpul noptii, respiratie, pulsul, EKG, EEG, Gazele sangvine- concentratia de Oxigen si de CO2, numarul de pauze respiratorii), sau o simpla somnografie(cand dormiti acasa cu un aparat primit pentru o noapte). Se stabileste un diagnostic correct de tip si grad. Aceste teste pot fi citite si interpretate de catre specialisti in somnologie , numarate incidentele de apnee (pauze respiratorii) si stabilirea tipului de apnee centrala(cauzata de disfunctionalitatea centrului expirator din creier) sau apnee obstructiva (de cauza  locala- nazala, faringiana, laringiana,etc). Se stabileste si gravitatea sindromului – apnee usoara, medie, severa sau grava in functie de numarul de apnei pe ora si de durata acestora (cate minute dureaza). Pentru tipurile de apnee centrala si chiar cele obstructive, dar severe, grave nu se mai indica interventii ORL, ci aparate ce imping aerul cu presiune pozitiva in plamani – pompe denumite CPAP, sau BPAP, ce obliga plamanul sa se extinda si sa declanseze expirul, cu restimulare centrala. Aceste aparate se cumpara/ sau se inchiriaza sub indrumare medicala de la firme specializate, ce tip anume, cu ce presiune reglata, ce fel de masca personalizata. Se utilizeaza permanent la culcare.

A.

Daca se descopera doar o ronhopatie, atunci se poate rezolva simplu prin slabire, exercitii fizice si /sau interventii simple ORL cu radiofrecventa.

Obiceiuri de bun simţ, care te ajută să rezolvi problema

1. 1.    Corectează-ţi greutatea corporală!  Kilogramele în plus şi, mai ales, abdomenul supradimensionat apasă pe diafragmă, în timpul somnului, împiedicând respiraţia.
2. 2.    Ia cina cu trei ore înainte de culcare (mişcările diafragmei sunt îngreunate atunci când stomacul este plin) şi evită mesele consistente şi condimentate la ore tarzii.
3. 3.    Redu consumul de alcool la limite decente (un pahar pe zi – pentru femei, două pahare – pentru bărbaţi) şi evită-l total, după orele 17.00. Alcoolul inhibă actitatatea centrului expirator din creier responsabil cu controlul respiraţiei.
4. 4.    Renunţă la ţigări –nicotina inflamează căile respiratorii, producânt congestii nazale, farimgiene, laringiene.
5. 5.    Dormi pe o parte si pe o perna/ sau pune o carte sau o perna sub saltea: poziţia cu faţa în sus îngreunează respiraţia, lueta lunga devine o supapa ce inchide respiratia nazala, limba mare si mandibula cad  si ele obstruand caile respiratorii. Poate vei mai sforăi, dar cu ”sonorul” mult diminuat.
6. 6.    Pentru a mentine un tonus muscular al valului palatin, al gatului fa 15 minute de exercitii (cateva genoflexiuni,rotiri ale capului, ridicari ale mainilor,aplecari,poti chiar sa canti) in baie  sau si mai bine plimba-te in pas vioi seara. Dacă eşti foarte obosit(ă), citeşte câteva pagini înainte de a stinge  lumina.
7. 7.    Păstrează umiditatea corectă a aerului din cameră: caldura,aerul uscat  irita mucoasa nasului si gatului, dand senzatie de uscaciune, smirghel.

Remedii din farmacie…

1. Sprayul nazal pentru desfundat nasul micsoreaza sforăit

În unele cazuri, sforăitul apare din cauza înfundării nasului (congestie nazală), determinată de probleme respiratorii, de alergii sau de răceli. În astfel de situaţii, se recomandă folosirea decongestionantelor. Sprayurile nazale nu trebuie folosite pe termen lung, pentru că pot da dependenţă şi fragilizeaza mucoasa nazală, dand cruste, sangerari locale.

2. Plasturii nazali
Găseşti în farmacii benzi nazale (plasturi) care se fixează pe partea exterioară a nasului şi largesc fosele nazale fara a descongestiona căile nazale. Plasturii nu conţin substanţe medicamentoase, acţiunea lor este una pur mecanică. La ce să te aştepţi de la ei? Vor ameliora uscăciunea gurii şi sforăitul, dar nu dau rezultate dacă ”sursa” ronhopatiei este palatul moale sau faptul că limba alunecă in spate; nici în cazul apneei în somn nu se obţin beneficii.

3. Dispozitivul nazal special (doamna doctor, există şi la noi???) nu cred ca exista in Romania
Dispozitivul nazal “Brez” consta intr-un mic aparat pliabil care se potriveste in interiorul narilor, pentru a ajuta in privinta sforaitului cauzat de respiratul pe gura. In testele clinice, aparatul acesta a redus sforaitul cu mai mult de 50%, iar 88% dintre partenerii celor care sforaiau au raportat o imbunatatire in calitatea somnului. Dispozitivul a primit sase puncte din zece.

4. Perna împotriva sforăitului
Găseşti în magazinele de specialitate perne care, prin forma şi compoziţia lor, menţin gâtul în poziţia corectă, astfel încât căile respiratorii să rămână libere, iar limba să nu alunece spre gât.

 … şi remedii naturiste la îndemână

– O linguriţă de ulei de măsline, luată înainte de a merge la culcare, reduce substanţial sforăitul.
– Gargara cu infuzie concentrată din frunze de salvie, neîndulcită, are efect emolient şi poate ameliora problema.
– Fă un amestec din frunze de mentă, floarea pasiunii şi rădăcină de valeriană. Mixează bine plantele uscate, adaugă câteva picături de ulei de măsline, ca să obţii o pastă groasă, pe care o mesteci zilnic între dinţi, după care o înghiţi. Urmează tratamentul zece zile, fă pauză alte zece zile şi reia cura.

CASETĂ

Gimnastica coardelor vocale: exerciţiul vocalelor
Un exercitiu simplu, care a dat de multe ori rezultate: vocalizează (ca şi cum ai cânta). Fiecare vocală (a-e-i-o-u-ă-î), rostită cu voce tare, pune în mişcare coardele vocale, iar gimnastica aceasta inhibă tendinţa de a sforăi. Exercitiul dureaza 3 minute.

Când este cazul să mergi la medic

Dacă nici una dintre metodele de mai sus nu dă rezultate şi, mai ales, dacă simţi că îţi este greu să respire, gâfâi sau te sufoci în somn, este cazul să  mergi la un cabinet ORL. În urma examenului clinic, medicul specialist va stabili dacă vei urma un tratament medicamentos (cu aerosoli, cu antihistaminice, corticoizi topici nazali – picături de pus în nas – sau cortizoizi sub formă de tablete etc.) sau dacă va trebui să faci o operaţie care să corecteze ”defectele” ce produc sforăitul.

Concret, se îndepărtează ţesutul în exces  de la nivelul gâtului (fie că este vorba despre amigdale, val palatin, lueta) sau cauterizarea cornetelor (a rinitei), operatii ale deviatiei septului nazal, pentru ca aerul să treacă mai uşor prin căile respiratorii.

În general, intervenţiile de acest gen sunt uşoare, in afara de operatia de deviatie de sept, durează circa 30 de minute, nu necesită anestezie general, iar perioada de spitalizare este de maximum trei zile (ba chiar şi o jumătate de zi, în cazul operaţiilor cu laser).

Una dintre cele mai moderne metode, minim invazive şi nedureroase, este chirurgia prin radiofrecvenţă. Intervenţia se practică şi la noi în ţară şi constă în transferarea de unde radio la nivelul mucoasei nazale îngroşate, cu  vaporizarea apei din tesuturi si stafidirea mucoasei. Mai exact, medicul introduce în nasul pacientului un electrod care, prin stimulare, ajută la eliminarea mucoasei nazale în exces.

B.

Daca aveti pauze respiratorii lungi si frecvente, cu desaturari mari si  cu o scadere importanta a  oxigenarii continuati investigatiile pulmonare cu medicul pneumolog- somnolog pentru a gasi cauza si Solutia, efectuand spirometrii si teste noi de – polisomnografie dar de data aceasta cu aparate  de CPAP, masurandu se aceeasi parametrii (de respiratie, pulsul, EKG, EEG, Gazele sangvine- concentratia de Oxigen si de CO2, numarul de pauze respiratorii- toate trebuind sa fie reduse important- ce dovedeste eficacitatea pompei de aer).

Aceste aparate se cumpara/ sau se inchiriaza sub indrumare medicala, ce tip anume, cu ce presiune reglata, ce fel de masca personalizata. Se utilizeaza permanent la culcare.

O alta soluţie pe care o mai poate recomanda medicul pneumolog si ORL istul este tratamentul protetic (sau proteza dentară antisforăit), care face să avanseze mandibula sau limba pe perioada somnului.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]