Autor: Dr. M.Ene

VPPB(vertij=senzatie de miscare rotatorie, paroxistic=apare brusc, pozitional= in raport cu pozitia capului, benign=usor, nu da complicatii)

 

In VPPB se presupune ca  ameteala apare datorita paticulelor otolitice care circula liber prin urechea interna. Otolitii sunt formati din carbonat de calciu, ei se gasesc  in mod normal in utricula si sacula, sunt resorbiti de celulele intunecate si participa la perceperea  senzatiei de miscare liniara. Otolitii din sacula nu migreaza dar cei din utricula pot migra prin canalele semicirculare, frecvent prin cel posterior, declansand astfel senzatie de ameteala sau vertij la miscarea capului, greata si/sau dezechilibru.

Fig.1 Urechea interna

 

Ca sa intelegem recurenta trebuie sa ne gandim la cauzele migrarii otolitilor prin canalele semicirculare. 1. Cel mai frecvent otolitii migreaza in urma unui traumatism cranian, chiar si o simpla lovitura poate declansa vertijul.

  1. Postoperator, datorita unei pozitii prelungite in clinostatism, dupa o lucrare dentara cand vibratiile frezei se transmit usor catre urechea interna, dupa interventii chirurgicale la nivelul urechii interne sau mastoidei
  2. Migrenele vestibulare cresc riscul de dezvolare a VPPB de 3 ori
  3. Neuronita vestibulara(infectie virala a nervului vestibular) poate determina in timp migrarea otolitilor
  4. Postototoxic la pacientii care au fost tratati cu antibiotice ototoxice (ex. Gentamicina) sau cei care au urmat chimioterapie
  5. Idiopatic, frecvent persoanele varstnice sunt afectate probabil datorita degenerarii urechii interne. Unele studii arata ca pacientii cu VPPB au deficit de vitamina D astfel exista un dezechilibru in fixarea calciului in structurile osoase si mentinerea unei cantitati optime de calciu in lichidul endolimfatic din urechea interna . Otolitii(carbonat de calciu) se pot fragmenta usor(turnover crescut), datorita volumului mare nu pot fi resorbiti pe masura formarii si pot migra in canalele semicirculare prin lichidul endolimfatic, iritand structurile senzoriale ce participa la formarea senzatiei de miscare rotatorie a capului cu exagerarea stimulului si aparitia vertijului rotator la miscarea capului/intro anumita pozitie a capului.

Nu exista o regula de recurenta a VPPB-ului, aproximativ 30% din pacienti au recidiva in primul an, 44% in primii 2 ani, 50% in 5 ani. Riscul de recurenta poate fi mai mare la pacientii cu VPPB postraumatic, varstnici, sexul feminin, VPPB multicanal.

Alte afectiuni care pot avea ca manifestare vertijul pozitional: vertij pozitional central, vertij recurent benign, compensare otolitica in hipovalenta vestibulara bilateral, vertij cervica(compresie artera vertebrala), sindromul de compresie microvasculara, accidente vasculare minore care implica AICA(artera cerebeloasa antero-inferioara), sindromul Meniere, hipotensiune ortostatica, presiune scazuta LCR.